Cum vad bebelusii lumea? Recomanda

Suspendat deasupra patului, caruselul multicolor se roteste lent, evidentiind 4 figurine care se urmaresc neobosit: broasca este urmarita de soricel, acesta este urmarit de leu si leul este urmarit de girafa. Aceasta cursa nu are sfarsit si nici castigatori, dar e urmarita cu maxima atentie de ochii curiosi ai bebelusului. Fascinat, copilasul pare absorbit de ceea ce vede. Oare ce e in capsorul lui? Dar micutul care, aflat in bratele mamei lui, isi intoarce capul si urmareste insistent cu privirea un caine?

In urma cu nu mai mult de 10 ani, psihologii raspundeau ca aceste comportamente sunt lipsite de semnificatie. In opinia lor, bebelusii nu pot scapa de „aici si acum” si nu au decat perceptii senzoriale. In ceea ce-i priveste pe copiii sub 3 ani, psihologii spuneau, la acea vreme, ca jocul lor nu reflecta decat  imposibilitatea de a distinge realul de imaginar.

Universul bebelusului

In prezent, opinia psihologilor despre capacitatile copiilor sub 3 ani s-a schimbat foarte mult. Progresele in domeniul imagisticii cerebrale din ultimii ani au permis stabilirea celor mai importante etape ale dezvoltarii creierului uman, de la nastere si pana la maturitate. S-a descoperit ca acesta nu creste omogen: structurile cerebrale si conexiunile nu se dezvolta in acelasi ritm.

Este adevarat faptul ca anumite functii cognitive- senzoriale, motrice, asociative sau de memorie sunt specifice unei alte etape de dezvoltare, in timp ce relatiile dintre diferitele functii ale creierului evolueaza de la nastere pana in adolescenta si apoi pana la maturitate.

Cercetatoarea americana Alison Gopnik, profesoara de psihologie in cadrul Universitatii Berkeley (California), specialista in dezvoltarea cognitiva a copiilor foarte mici, este de parere ca, din moment cecopilul este atat de absorbit de ceea ce vede, de realitatea inconjuratoare, inseamna ca el are o modalitate proprie de a se raporta la aceasta, alta decat a adultilor. Imaginile si sunetele populeaza universul mental al bebelusilor si, datorita faptului ca sunt mult mai receptivi decat adultii, ei descopera lucruri care le scapa acestora.

In sprijinul acestei teorii, cercetatoarea aminteste de experimentele care au pus in evidenta faptul ca atentia bebelusilor este mai degraba apanajul realitatii exterioare decat al vointei celor mici. Cu alte cuvinte, bebelusii acumuleaza informatii si inductii fara sa le acorde atentie.

Iata un exemplu: copiilor de diferite varste li s-au aratat doua carti: una era tinuta in mana stanga, iar cealalta in mana dreapta. Cercetatorii au urmarit ca acestia sa retina cartea din mana stanga, motiv pentru care au insistat cu prezentarea acesteia. Intre copiii foarte mici si cei mai mari exista o diferenta frapanta: cei mai micuti sunt mai putini capabili sa retina cartea prezentata mai mult, dar  isi amintesc mai usor cealalta carte (cea din mana dreapta).

Experimentul atesta incapacitatea copiilor foarte mici de a-si concetra atentia asupra unui singur obiect: pentru bebelusi, totul este nou si interesant, nimic nu poate fi trecut cu vederea.

Memoria bebelusilor pare ghidata de mediul inconjurator. Psihologul Robyn Fivush, din cadrul Universitatii Emory (Atlanta) a analizat comportamentul unor copii de 2 ani dupa o vizita la Gradina zoologica impreuna cu mamele lor. Micutii care au stiut sa descrie anumite actiuni (de exemplu, o actiune a elefantului), au retinut acest lucru datorita faptului ca mamele lor le-au vorbit despre actiunile respective (in cazul de fata, despre elefant). Copilasii carora nu li s-a vorbit in timpul vizitei, nu au stiut sa descrie ceea ce au vazut acolo.

Concluzia psihologilor? Atentia si memoria celor mici par a depinde exclusiv de evenimentele exterioare. Ei „absorb” ceea ce vad asa cum apare, la modul global, fara sa faca selectii.

Mereu deschisi la nou, dornici de noi experiente, cu imaginatia in alerta, bebelusii „testeaza” in permanenta tot ce ii inconjoara, pentru a deduce, logic si eficient, regulile. Sunt micutii constienti de realitate, sunt capabili de a vedea legatura cauza-efect? Un lucru este sigur: cu siguranta, bebelusii vad lumea cu alti ochi decat adultii si sunt capabili sa vada lucruri pe care acestia nu le observa. Aceeasi realitate, dar o cu totul alta abordare.