Cornul şi laptele: Elevii hrănesc animale şi joacă fotbal cu produse Recomanda

realitatea.net

Elevii de la ţară folosesc cornul şi laptele oferite de Guvern, adesea de slabă calitate sau stricate, pentru a hrăni animalele din gospodărie, cei de la oraş se bat sau chiar joacă fotbal cu produsele, iar profesorii sunt frustraţi că, în pofida pregătirii profesionale, au ajuns să împartă alimente.

Aceste constatări se regăsesc într-o analiză privind impactul şi eficienţa programului "Cornul şi laptele", studiu finanţat de Guvern şi realizat de Fundaţia pentru Recuperare, Integrare şi Promovare Socială, la sfârşitul anului 2009, în Bucureşti, Constanţa, Bacău, Iaşi şi Braşov, potrivit Mediafax.

Studiul scoate în evidenţă faptul că produsele sunt consumate într-o măsură mai mare la ţară, unde cornul şi laptele reprezintă o sursă importantă de hrană pentru familiile elevilor, în special în cazul copiilor de etnie romă care vin la şcoală motivaţi de această gustare. "Am copii care încep cursurile la ora 12, iar cornul şi laptele înseamnă prima lor masă", "După cum mănâncă unii, îmi dau seama că nici nu prea au ce mânca acasă", "Cei care au şi fraţi mai mici, care nu sunt la şcoală, iau laptele ca să-l ducă acasă", au arătat profesorii intervievaţi.

Chiar şi în aceste condiţii, mulţi dintre elevi refuză să mănânce produsele oferite, din cauza calităţii slabe a acestora. Majoritatea celor intervievaţi au spus de altfel că produsele din programul "Cornul şi laptele" au o calitate variind de la "proastă" la "sub orice critică".

"Cornul, când îl rupi, se fărâmiţează, ori asta nu e normal", "E o cocă, nici pâine nu se poate numi", "Într-o zi, am primit laptele gata stricat deşi pe cutie termenul era în regulă" au arătat mai mulţi directori de şcoală.

Cum la țară, însă, a arunca mâncarea este considerat a fi un "păcat", elevii care nu mănâncă gustarea "o duc acasă şi o dau la păsări sau la câini", spun profesorii. Astfel de cazuri sunt constatate mai ales atunci când laptele este înlocuit cu brânză topită, în ciuda faptului că nutriţioniştii nu recomandă copiilor acest din urmă produs.

"La clasele 5-8, în ultima parte a anului şcolar, au venit foarte puține cantități de lapte şi s-a hotărât să se dea la cei mici, iar brânza topită s-a distribuit la 5-8 şi nu au agreat-o, nu are un gust plăcut şi nu vă spun ce au făcut cu ea. Mulți îşi iau acasă să dea la pisici, nu mănâncă...", a spus un alt director de şcoală, se arată în documentul citat.

Dacă în mediul rural cornul şi laptele sunt consumate totuşi în proporție de 90%, chiar şi ca hrană pentru animale, la oraş procentul scade semnificativ, profesorii estimând chiar că mai mult de jumătate dintre elevi nu consumă alimentele.

"Programul ajută în primul rând la țară, pentru că în oraş puțini sunt cei care folosesc cornul şi laptele de la şcoală, (..) că le e ruşine... Nu că sunt bogați... sunt mai emancipați să zicem, nu se coboară...", sunt de părere chiar elevii de la oraş.

Aceştia se folosesc de corn şi lapte pentru a se bate sau a juca fotbal cu ele, aruncându-le de obicei la coş sau pe stradă.

"Din cornuri fac proiectile şi cu brânza topită scriu pe tablă", "Cutioarele cu lapte pe post de pistoale cu lapte, bătăi cu cornuri, cornuri în ghivecele cu flori, cornuri în coşurile de gunoi, ambalaje în toată şcoala, brânza topită pe pereți...", "La sfârşitul programului coşul clasei este plin; se stropesc cu lapte", au declarat profesorii.

"Eu, din ce am văzut în liceu la mine, foarte mulți îl dau înapoi... cei mici nu mănâncă... jucau fotbal cu el... sau îl lasă pur şi simplu în cutii", recunosc şi elevii.

Copiii aleg să arunce cornul sau laptele şi pentru că s-au plictisit să mănânce acelaşi lucru în fiecare zi.

"Laptele este folosit ca să se bată, pentru că s-au plictisit", "Nu mai consumă nici acasă lapte, aşa de tare s-au plictisit", sunt de părere părinţii.

Profesorii din şcolile mari, cu foarte mulţi elevi, sunt nemulţumiţi şi ei de program, pentru că distribuirea produselor cade inclusiv în sarcina lor, solicitându-le timp şi efort suplimentar.

"Există o anumită frustrare a profesorilor care spun că ei «s-au pregătit să fie profesori, nu să împartă cornuri»", afirmă autorii studiului.

Profesorii sunt nemulţumiţi şi de faptul că trebuie să supravegheze igiena copiilor în şcoli unde există o singură chiuvetă. În aceste cazuri, apar probleme în ceea ce priveşte spălatul pe mâini al copiilor, mai ales în mediul rural, cu situaţii în care 200 de copii trebuie să se spele la o singură chiuvetă.

Pentru combaterea risipei, profesorii propun sancționarea celor care aruncă alimentele, întocmirea de liste cu cei care nu doresc să beneficieze de program şi redistribuirea produselor către cei nevoiaşi. Autorii studiului spun că există şcoli în care se practică deja un asemenea sistem în mod tacit, fără liste.

Studiul aminteşte că Ministerul Educaţiei a propus, în 2009, modificarea programului "Cornul şi laptele", prin asigurarea unei mese calde, contracte cu firme de catering sau programe mai complexe de tip "after-school" ("şcoală după şcoală"). Astfel de pograme sunt apreciate de profesori drept dezirabile, însă utopice în condițiile economice şi politice actuale, costurile fiind considerate prohibitive.

"La ora asta este o utopie, pentru că noi nu avem spații şi nici condiții pentru a asigura masa şi programul de pregătire şi supraveghere a copiilor după orele de curs", "„Ar fi bună o masă caldă, dar e imposibil pentru că nu sunt condiții", "Ar fi bun un asemenea serviciu, ca să ştim că elevii îşi fac temele, îi putem supraveghea, însă nu sunt condiții", au susţinut majoritatea directorilor şi profesorilor intervievaţi.

În consecință, deşi programul "Cornul şi laptele" este considerat a fi perfectibil şi necesar a fi perfecționat, acesta reprezintă un drept câştigat de o categorie socială, cea a copiilor, cu o capacitate redusă de a câştiga drepturi sociale, care nu votează şi nu face greve şi care în România continuă să fie una dintre categoriile sociale considerate drept cele mai legitime a avea anumite drepturi şi cele mai defavorizate în a le şi căpăta, se arată în studiu.

Din analiza realizată în cadrul evaluării programului a reieşit, prin urmare, ca o concluzie generală, oportunitatea continuării derulării acestui program, în condițiile eficientizării sale, pe câteva direcții de acțiune prioritare, precum facilitarea dialogului instituțional direct între furnizori şi beneficiari, dialog care în acest moment este practic imposibil de realizat, şi sprijinirea firmelor mai mici, din industria alimentară locală, care în prezent au puține şanse în competiția cu firmele mari, ce acționează la nivel național.

Programul "Cornul şi laptele" a fost introdus în şcoli începând cu anul 2002, media beneficiarilor fiind de peste două milioane de copii anual.