In ultimele doua decenii, China si-a intensificat investitiile in constructia navala. Si acest lucru a dat roade: peste 60% din comenzile globale din acest an au fost directionate catre santierele navale chineze. China construieste mai multe nave decat orice alta tara, deoarece poate face acest lucru mai repede decat oricine altcineva.

„Amploarea este extraordinara… in multe privinte, impresionanta. Capacitatea Chinei in domeniul constructiilor navale este de aproximativ 200 de ori mai mare decat cea a Statelor Unite”, a declarat Nick Childs, expert maritim la Institutul International pentru Studii Strategice din Londra, pentru BBC.

Aceasta pozitie dominanta se aplica si marinei militare. Partidul Comunist Chinez are acum cea mai mare flota din lume, cu un total de 234 de nave de lupta, comparativ cu cele 219 ale Marinei SUA.

Cresterea exploziva a Chinei a fost alimentata de accesul la mare. A doua cea mai mare economie din lume gazduieste sapte dintre cele mai aglomerate 10 porturi din lume, esentiale pentru rutele globale de aprovizionare. Orasele sale de coasta prospera datorita comertului.

Pe masura ce ambitiile Beijingului au crescut, la fel a crescut si flota sa navala – si curajul sau de a revendica o putere mai mare in Marea Chinei de Sud si dincolo de aceasta.

Desi inca detine avantaje semnificative, Marina SUA vede ca diferenta dintre capacitatile sale si cele ale Chinei se micsoreaza si se straduieste sa gaseasca o solutie la aceasta problema, „deoarece capacitatea sa de constructie navala a scazut semnificativ in ultimele decenii”, spune Childs.

Presedintele SUA, Donald Trump, a declarat ca doreste sa abordeze aceasta situatie si a semnat un decret prezidential pentru revitalizarea constructiilor navale americane si recastigarea avantajului maritim al Americii.

Va fi o „sarcina foarte dificila”, mentioneaza Childs.

China are cea mai mare flota din lume

Intre 2019 si 2023, cele mai mari patru santiere navale din China – Dalian, Guangzhou, Jiangnan si Hudong-Zhonghua – au produs 39 de nave de razboi cu o deplasare combinata de 550.000 de tone, potrivit unui studiu realizat de Centrul pentru Studii Strategice si Internationale (CSIS).

Aceasta este cantitatea de apa deplasata de o nava, fiind cea mai comuna metoda de masurare a dimensiunii unei nave sau flote. In comparatie, Marina Regala a Regatului Unit are in prezent o deplasare totala estimata la aproximativ 399.000 de tone.

In timp ce China are cea mai mare flota din lume in ceea ce priveste numarul de nave, flota SUA are un tonaj total mai mare si este mai puternica, cu portavioane mult mai mari.

Dar Beijingul recastiga terenul pierdut.

„Nu exista semne ca chinezii incetinesc. Numarul de nave nu este, desigur, singura masura a eficientei unei flote militare, dar capacitatea de a produce si fabrica nave de razboi a fost extrem de impresionanta si ar putea face o diferenta strategica”, spune Alexander Palmer de la CSIS si autorul raportului „Deciphering China’s Naval Development” (Descifrarea dezvoltarii navale a Chinei).

Aviatia americana vrea sa poata scufunda orice nava de razboi din Pacific, dar exista o problema: China a creat un „desis” defensiv.

Exista inca limite in ascensiunea navala a Chinei. Beijingul poate avea mai multe nave, dar are doar doua portavioane operationale, iar marina sa are mult mai putine submarine decat SUA.

Unii analisti sustin ca acestea nu sunt la fel de sofisticate ca cele americane, care au un avantaj tehnologic care dateaza din perioada Razboiului Rece.

Submarinele chineze sunt, de asemenea, construite in mare parte pentru Marea Chinei de Sud, care este mai putin adanca, unde deja se desfasoara un joc de-a soarecele si pisica cu SUA. Deocamdata, capacitatea Chinei de a se indeparta de propria coasta este limitata.

Cu toate acestea, exista semne ca acest lucru se schimba, si rapid.

Beijingul nu mai vrea sa fie umilit

Imaginile din satelit obtinute de BBC Verify din Hainan, o provincie insulara chineza din Marea Chinei de Sud, sugereaza ca Beijingul investeste fonduri semnificative in extinderea bazelor sale navale.

Baza Yulin are cinci docuri noi, care par sa fi fost construite in ultimii cinci ani. Se crede ca China intentioneaza sa grupeze toate submarinele sale cele mai mari, clasa Jin (sau Tipul 094), in acest port. Aceste noi submarine pot transporta fiecare pana la 12 rachete nucleare.

Fotografiile si videoclipurile cu exercitii, distribuite pe retelele sociale chineze, sugereaza ca cel putin doua noi tipuri de drone subacvatice fara pilot, asemanatoare cu torpile mari, se vor numara printre noile sisteme prezentate la parada de saptamana viitoare.

Acestea ar putea permite Chinei sa efectueze supraveghere subacvatica in adancurile apei si sa detecteze alte submarine sau chiar cabluri submarine fara a-si risca propriile forte navale.

„O mare parte din tehnologie este inca nedovedita, iar calendarul capacitatilor sale este inca neclar. Marea intrebare este cat timp va dura pana cand tehnologia va ajunge la maturitate”, spune Matthew Funaiole de la China Power Project al CSIS. Si de aceea SUA nu pot ignora amenintarea reprezentata de constructia navala a Chinei, adauga el.

Ceea ce restul lumii vede ca ascensiunea Chinei, Xi vede ca renasterea acesteia. El a laudat valoarea unei „marine puternice pentru a proteja securitatea nationala”, invocand cele 470 de invazii dintre 1840 si 1949 care au adus „suferinte de nedescris”. Odata cu prabusirea imperiului Qing, odinioara puternic, China a fost cuprinsa de tulburari, revolutii si razboi civil. El a jurat ca tara sa nu va mai fi niciodata „umilita” si nu va retrai acele „amare amintiri ale atacurilor straine”.