In conditiile in care Uniunea Europeana considera ca libertatea si viabilitatea mass-media sunt tot mai amenintate, eurodeputatii au adoptat punctul lor de vedere pentru o lege care consolideaza transparenta si independenta mass-mediei.
Potrivit deciziei Parlamentului European, tarile Uniunii trebuie obligate sa protejeze mass-media de ingerinte. Astfel :
- trebuie interzisa folosirea programelor-spion impotriva jurnalistilor:
- toate entitatile mass-media trebuie obligate sa fie transparente referitor la proprietarii lor;
- publicitatea de stat trebuie alocata echitabil
In pozitia sa, adoptata cu 448 voturi pentru, 102 impotriva si 75 abtineri, Parlamentul doreste sa oblige statele membre sa asigure pluralismul mass-mediei si sa protejeze independenta mass-mediei de interferentele guvernamentale, politice, economice sau private. Eurodeputatii cer interzicerea tuturor formelor de interferenta in deciziile editoriale ale furnizorilor de servicii mass-media si doresc sa impiedice exercitarea de presiuni externe asupra jurnalistilor, cum ar fi fortarea acestora sa-si dezvaluie sursele, accesarea de continut criptat de pe dispozitivele acestora sau utilizarea de spyware.
Utilizarea programelor-spion poate fi justificata numai ca masura „de ultima instanta”, de la caz la caz, doar daca o autoritate judiciara independenta dispune anchetarea unei infractiuni grave, cum ar fi terorismul sau traficul de persoane.
Transparenta actionariatului
Pentru a evalua independenta mass-mediei, Parlamentul doreste sa oblige toate entitatile mass-media, inclusiv microintreprinderile, sa publice informatii despre proprietarii lor.
De asemenea, deputatii doresc ca mass-media, inclusiv platformele online si motoarele de cautare, sa raporteze informatii despre fondurile pe care le primesc din publicitatea de stat si sprijinul financiar de stat. Aici sunt incluse si fondurile primite din tari din afara Uniunii Europene.
Dispozitii impotriva deciziilor arbitrare ale marilor platforme
Pentru a se asigura ca deciziile de moderare a continutului luate de platformele online foarte mari nu afecteaza negativ libertatea mass-mediei, eurodeputatii solicita sa se creeze un mecanism de gestionare a deciziilor de eliminare a continuturilor. Potrivit eurodeputatilor, platformele ar trebui sa proceseze mai intai declaratiile pentru a face o distinctie intre mass-media independenta si sursele neindependente. Apoi entitatile mass-media ar trebui informate despre intentia platformei de a le sterge continutul sau de a-l restrictiona. Ele ar trebui sa beneficieze de o perioada de gratie de 24 de ore pentru a reactiona. Daca, dupa aceasta perioada, platforma considera in continuare ca respectivul continut media nu respecta termenii si conditiile sale, acestea pot sterge, restrictiona sau trimite cazului catre autoritatile nationale de reglementare pentru a lua decizia finala fara intarziere. In cazul in care furnizorul de servicii mass-media considera ca decizia platformei nu are motive suficiente si submineaza libertatea presei, acesta are dreptul de a sesiza un organism extrajudiciar de solutionare a litigiilor.
Viabilitatea economica
Tarile Uniunii trebuie sa se asigure ca mass-media publice dispun de o finantare adecvata, sustenabila si previzibila, alocata prin bugetele multianuale, spun deputatii europeni.
Pentru a garanta ca mass-media nu devin dependente de publicitatea de stat, deputatii propun introducerea unui plafon pentru publicitatea publica atribuita unui singur furnizor de mass-media, unei platforme online sau unui motor de cautare, si anume 15% din bugetul total alocat de autoritatea respectiva pentru publicitate intr-o anumita tara a Uniunii. Eurodeputatii doresc ca criteriile de alocare a fondurilor publice pentru mass-media sa fie facute publice.
MM
