Visele inca reprezinta o enigma pentru oamenii de stiinta. Ne regleaza ele emotiile ? Ne consolideaza memoria ? Ne pregatesc pentru lumea reala ?
Potrivit revistei Science&Vie, un cercetator a venit cu o noua teorie: scopul viselor noastre fanteziste este de a impiedica creierul sa devina „supraadaptat” la viata de zi cu zi.
“Ciudate. Ilogice. Cand va treziti dimineata, s-ar putea ca inca sa aveti vise nebunesti” – scrie publicatia franceza. Pentru neurocercetatori, studierea viselor este un cosmar. „In primul rand, pentru ca ne putem baza doar pe povestirea visului si nu pe visul in sine”, explica Célia Lacaux, cercetatoare la Departamentului de patologie a somnului de la Spitalul Pitie Salpetriere din Paris si la Brain Institute.
Neurologii au gasit o modalitate de a simplica, intrucatva, studierea viselor. Sunt selectati anumiti pacienti pentru capacitatea lor de a avea asa-numite vise lucide. Adica sunt constienti de visele lor si pot controla continutul acestora. Aceste persoane pot alerta cercetatorii cu un cod, atunci cand incep un vis, continuand in acelasi timp sa viseze. Astfel, este posibila masurarea activitatii cerebrale a pacientului chiar in momentul in care viseaza. Acest lucru este imposibil in cazul pacientilor non-lucizi. „Le cerem sa scaneze cu ochii de la stanga la dreapta pentru a ne anunta cand incep sa viseze lucid”, explica Celia Lacaux. Dar foarte putini oameni din randul marelui public stiu cum sa faca acest lucru.
In ciuda acestor dificultati, in ultimii douazeci de ani au aparut mai multe teorii privind functia biologica a viselor. Recent, neurologul Erik Hoel, de la Universitatea Tufts din Statele Unite, a avansat o teorie noua, inspirata de inteligenta artificiala: ciudatenia viselor noastre este o modalitate de a contracara „supraadaptarea” creierului la rutina noastra.
Originea viselor: un mister si o multime de teorii
Cele mai intense vise au loc in timpul somnului REM, cand corpul este cufundat intr-un fel de paralizie. Pe de alta parte, activitatea cerebrala este apropiata de cea din timpul starii de veghe.
Pentru unii oameni de stiinta, visul permite integrarea, reactivarea si stocarea pe termen lung a informatiilor din viata noastra cotidiana. Altii considera ca visatorii se antreneaza pentru a evita situatiile periculoase. Cum ar fi sa scape de un pradator, ceea ce este imposibil de facut in viata reala fara sa ne asumam riscuri mari. Sau rezolvarea unor probleme din lumea reala. Mai nou, unii cercetatori analizeaza chiar legatura dintre somn, vise si creativitate.
Cum se studiaza visele unui pacient in laborator ?
Pentru a studia somnul si fazele de vis ale unui voluntar in laborator, acesta este invitat sa adoarma intr-o camera speciala. Mai multi senzori sunt plasati in diferite parti ale craniului pentru a le masura activitatea cerebrala. Aici, un participant face exercitiul „sticlei”. Cand adoarme, muschii i se relaxeaza, iar sticla pe care o tine intre degete se rastoarna. Acest lucru il trezeste pe subiectul testului. Odata trezit, acesta a fost rugat sa descrie hipnagogia – starea intermediara dintre veghe si somn – pe care a experimentat-o atunci cand a adormit. Acestea sunt perceptii care apar involuntar, spontan si sunt evanescente.
Pentru a explica ciudatenia viselor, cercetatorul Erik Hoel s-a inspirat direct din inteligenta artificiala. Retelele neuronale artificiale functioneaza ca un creier uman. Acestea primesc un set initial de date, iar apoi rolul masinii este de a face predictii pe un alt set de date. Dar ce se intampla cu creierul nostru, care trebuie sa asimileze date noi in fiecare zi?
„Viata poate fi plictisitoare, iar visele au rolul de a te impiedica sa te adaptezi prea mult la modelul lumii”, argumenteaza Hoel.
MM