– 1919 –
Au loc lucrările Conferinţei de pace de la Paris, la care au participat inclusiv şi delegaţii din partea României şi guberniei Basarabia
Conferinţa de Pace de la Paris, 1919, perluat de pe mdn.md
Conferinţa de Pace de la Paris, 1919, perluat de pe mdn.md
La 18-21 ianuarie 1919 au loc lucrările Conferinţei de pace de la Paris, la care a participat inclusiv şi delegaţii din partea României (Ionel I.C.Brătianu, Alexandru Vaida-Voievod, Constantin Angelescu, Victor Antonescu, etc.) şi guberniei Basarabia (Ion Pelivan-preşedinte, Ion Codreanu, Sergiu V.Cujbă, Gheorghe Năstase).
Conferinţa de Pace de la Paris avea drept obiectiv dezbaterea noii configuraţii politico-teritoriale şi rezolvarea complicatelor probleme economico-financiare rezultate din Primul Război Mondial. Conferinţa a dus, în final, la semnarea tratatelor de pace.
Primul tratat a fost încheiat cu Germania, la Versailles (28 iunie 1919), urmat de tratatul cu Austria, la Saint-Germain en Laye (10 septembrie), pe care România, din cauză că se impuneau anumite clauze referitoare la minorităţi, clauze care au determinat demisiile succesive ale guvernelor Ion I. C. Brătianu şi general Artur Văitoianu, nu l-a semnat decît la 9 decembrie, prim-ministru fiind generalul Constantin Coandă.
Pacea cu Bulgaria s-a semnat la Neuilly pe 27 noiembrie. Prin acest tratat, Grecia căpăta Tracia iar Serbia unele rectificări de frontieră, cu România fiind menţinut hotarul din 1916.
– 1941 –
În România, mişcarea legionară organizează o rebeliune armată, prin care se urmăreşte să devină singura beneficiară a puterii de stat
La 21-23 ianuarie 1941, în România, mişcarea legionară organizează o rebeliune armată, prin care se urmăreşte să devină singura beneficiară a puterii de stat, cu care ocazie efectuează masacre sîngeroase, jafuri şi distrugeri. După înăbuşirea de către armată, mişcarea legionară este înlăturată de la putere şi interzisă, puterea concentrîndu-se numai în mîinile lui Ion Antonescu.