Din 1945, Coreea este impartita in doua entitati politice opuse: in nord, un regim comunist autoritar; in sud, o democratie capitalista. Aceasta fractura istorica s-a cristalizat in urma celui de-al Doilea Razboi Mondial si persista si astazi.

La prima vedere, totul pare sa lege Coreea de Nord si Coreea de Sud: aceeasi limba, o cultura comuna, un teritoriu continuu. Cu toate acestea, cele doua state sunt separate de una dintre cele mai militarizate frontiere din lume. Cum se explica aceasta diviziune atat de profunda si de durabila? Pentru a intelege acest lucru, trebuie sa ne intoarcem la originile acestei separari, sa exploram cauzele geopolitice ale razboiului din Coreea, sa descifram evolutia frontierei si sa analizam de ce aceasta fractura pare astazi ireconciliabila.

De ce a fost Coreea divizata in doua dupa al Doilea Razboi Mondial?

Divizarea Coreei este in primul rand rezultatul direct al rivalitatilor dintre marile puteri la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial. In 1945, dupa 35 de ani de colonizare japoneza, Coreea a fost eliberata, dar imediat plasata sub ocupatie militara comuna: sovieticii in nord, americanii in sud, conform unei linii de demarcatie stabilite in graba pe paralela 38. Aceasta demarcatie temporara a devenit definitiva odata cu intensificarea tensiunilor din timpul Razboiului Rece. In 1948, este proclamata Republica Coreea (in sud), condusa de Syngman Rhee, sustinut de Statele Unite. La scurt timp dupa aceea, ia nastere Republica Populara Democrata Coreeana (in nord), condusa de Kim Il-sung, apropiat de Moscova.

Schema seamana cu cea a Germaniei, cu crearea a doua state ideologic opuse, cu exceptia faptului ca in Coreea tensiunea evolueaza catre un conflict deschis. De atunci, separarea nu mai este doar politica, ci devine si militara, sociala si culturala. Astfel, o linie trasata in cateva minute pe o harta devine punctul de plecare al unui conflict geopolitic major in Asia de Est.

Cum a inghetat razboiul din Coreea divizarea peninsulei?

La 25 iunie 1950, Coreea de Nord lanseaza o ofensiva impotriva Sudului intr-o incercare de reunificare fortata. Conflictul devine rapid international. ONU, condusa de Statele Unite, a venit in ajutorul Seulului, in timp ce China a intrat in razboi de partea Nordului. Timp de trei ani, luptele au facut ravagii. Conflictul a cauzat moartea a peste 3 milioane de persoane, civili si militari, si a devastat complet peninsula. A fost un razboi brutal, marcat de rasturnari de situatie constante si violenta extrema. In 1953, la Panmunjom se semneaza un armistitiu, dar nu se incheie niciun tratat de pace. Acest armistitiu delimiteaza o noua linie de demarcatie militara, foarte aproape de paralela 38 initiala, si instaureaza o zona demilitarizata (DMZ) lata de 4 km. De atunci, razboiul este inca in curs din punct de vedere juridic. Traumatismul acestui razboi, costul sau uman si material, precum si consolidarea a doua regimuri ireconciliabile au inghetat o fractura care trebuia sa fie temporara. Aceasta separare, nascuta din contextul international, s-a inradacinat intr-o logica de confruntare permanenta.

Ce este DMZ, aceasta frontiera iesita din comun intre cele doua Corei?

Zona demilitarizata (DMZ) care separa Coreea de Nord de Coreea de Sud este una dintre cele mai securizate si supravegheate frontiere din lume. Cu o lungime de 248 km si o latime de 4 km, ea este incadrata de mai multe dispozitive succesive: linia de demarcatie militara (MDL), zonele de front pline de aparari si o zona civila controlata. In total, acest sistem de frontiera reprezinta un spatiu de peste 10 km latime, practic inaccesibil civililor. Fiecare parte este masiv militarizata: aproximativ 700 000 de soldati nord-coreeni si 400 000 de soldati sud-coreeni, sustinuti de 28 000 de militari americani, sunt stationati permanent acolo. In ciuda numelui sau, DMZ nu are nimic demilitarizat. Este plina de sarma ghimpata, turnuri de observatie, campuri minate si posturi de supraveghere. Contrastul dintre cele doua parti ale frontierei este vizibil din spatiu: in nord, terenuri mai pustii, in sud, zone mai populate. In mod paradoxal, aceasta zona inaccesibila omului a devenit un refugiu pentru biodiversitate, un sanctuar involuntar pentru specii rare. Dar, din punct de vedere politic, ea reprezinta mai ales o linie de front inghetata, gata sa se reaprinda la fiecare tensiune diplomatica.