Pe de o parte, 2017 a adus pentru românii cu credite ipotecare o facilitate importantă: posibilitatea de a cere o locuință de sprijin de la stat, în situația în care sunt evacuați pentru neplata ratelor.
Pe de altă parte, aplicarea Legii falimentului personal s-a amânat din nou. Instanțe naționale și europene au dat însă câteva decizii importante în materia creditelor și să nu uităm de faptul că dezvoltatorii imobiliari sunt obligați să raporteze contractele de credit la autorități.
1. Locuințe de la stat pentru familiile evacuate pentru neplata creditelor ipotecare
Persoanele evacuate pentru că nu și-au mai putut plăti ratele creditului ipotecar pot cere din 2017 o locuință de la stat. Asta pentru că autoritățile locale pot să cumpere anumite locuințe scoase la licitație și să lase foștii proprietari să stea în ele cu chirie mică. Firește, dacă cel evacuat nu vrea să rămână cu chirie în locuința de sprijin, atunci ea va fi repartizată altor persoane aflate în aceeași situație. Despre condițiile în care se pot cere astfel de locuințe de sprijin aflați mai multe aici.
2. Legea falimentului personal se aplică din 2018
Deși trebuia să intre în vigoare în august 2017, Legea falimentului personal a fost din nou amânată. Momentan, știm doar că legea se aplică de la 1 ianuarie 2018, însă numai pe hârtie. Pe scurt, actul prevede mecanisme pentru românii cu datorii, nevoiți să intre în insolvență și pentru a-și reface cât de cât situația financiară sau pentru a putea chiar să scape de unele datorii, într-un final. Detalii despre ce prevede această lege, aici.
3. Imobilele „Prima Casă” nu pot fi executate silit de alți creditori în primii cinci ani de la achiziție
Așa cum proprietarii caselor/apartamentelor cumpărate prin programul „Prima Casă” nu au voie să le vândă, de principiu, nici alți creditori de-ai lor nu au posibilitatea să le execute silit în primii cinci ani de la achiziție. Înalta Curte de Casație și Justiție a considerat că interdicția de înstrăinare pe cinci ani se aplică în ambele situații, pentru că altfel s-ar nesocoti interesele statului român (ca garant al creditului) și cele ale băncii care a dat creditul „Prima Casă”. Mai multe despre această decizie puteți citi aici.
4. Băncile trebuie să prezinte clienților riscurile creditelor în valută
Cei care iau credite în valută de la bănci trebuie să fie informați despre riscurile cu care vin la pachet acestea, a stabilit Curtea de Justiție a Uniunii Europene în 2017. Deocamdată, legislația de la noi obligă deja băncile să facă asta, numai că doar atunci când vine vorba de împrumuturi pentru case și terenuri. Despre această decizie puteți afla mai multe aici.
5. Contractele de credit încheiate de dezvoltatori trebuie raportate la Protecția Consumatorilor
Pentru protecția cumpărătorilor de locuințe, în 2017 a fost impusă dezvoltatorilor care acordă credite pentru locuințe o obligație importantă: toate aceste contracte trebuie acum raportate la Protecția Consumatorilor – raportarea a trebuit făcută și cu privire la contractele în derulare, nu doar cu privire la cele încheiate după ce a intrat în vigoare obligația. Raportarea se face, ca regulă, anual, în perioada 1 ianuarie – 1 martie.
