Urmarind pe computer formarea zonelor vulcanice pe Venus, cunoscute in egala masura sub numele de coronae, un grup de planetologi a ajuns la o concluzie de-a dreptul interesanta, studiind imaginile radar a 37 din aceste structuri. Simularile efectuate sugereaza faptul ca formele lor implica faptul ca sunt destul de recente.
Numerosi experti in vulcanologie viseaza fara indoiala sa reuseasca sa admire eruptiile vulcanice pe Luna sau pe Jupiter. Exista o alta planeta pare-se pe care vuclanismul a fost activ destul de recent chiar. Expertii in vulcanologie isi pun drept urmare o multime de intrebari cu privire la activitatea acestora. Este vorba despre Venus, pe care unii experti o numesc sora Pamantului, datorita marimii sale mai putin obisnuite si masei sale comparabile cu cea a Planetei Albastre.
Cartografia radar efectuata pe suprafata acesteia de catre sonda Magellan la inceputul anilor 1990 a aratat faptul ca avea un nivel extrem de scazut de craterizare. Or, de la cunoscuta misiune pe Luna Apollo, care a permis aducerea unor esantioane din solul lunar si datarea acestora, s-a putut stabili o corelatie intre nivelul de craterizare a unui teren planetar si varsta acestuia, asteptandu-se ca nivelul de bombardament de catre mici corpuri celeste sa fie in scadere exponentiala sau aproape, de la nasterea planetelor in urma cu 4,5 miliarde de ani.
In cazul lui Venus, metoda implica ca suprafata sa fie extrem de tanara, cu o varsta inferioara unui miliard de ani. Pare sa fi formata de un vulcanism colosal al carui manifestari pe Pamant sunt niste vulcani scut dar si alte sctructuri denumite coronae – cuvantul este imprumutat din latinescul corona care inseamna coroana la singular.
In zilele noastre, se crede ca aceste coronae de pe Venus sunt destul de vechi si ca exista cel putin 37 astfel de coronae.
